• Xing Jian Min – hong cha from Fujian

    20/06/2015, postat in ceai,hong cha

    Acest ceai a fost cumpărat din Kuala Lumpur, direct de la un producător. Despre asta am scris deja.  Ce pot eu decifra din numele ceaiului este Xing Jian Min .

    Min este numele tradițional pentru Fujian iar Jian  este folosit pentru muguri tineri si ascuțiți. Jian se mai traduce si sabie.  Penru Xing  traducerea, e puțin ambigua pentru mine, dar se folosește în contextul ceaiului când e vorba de o plantație de pe un  munte. Undeva pe ambalaj e  și numele muntelui – dar acest lucru e ascuns pentru mine la moment.

    De notat că acest ceai e ambalat în plicuri mici, ca și unele oolong-uri. Explicația a fost că se păstrează mai bine.

    Ceaiul arată foarte bine. Pentru cei ce știu de Bai Ling Gong Fu, aceste frunze sunt puțin mai mici. E unul din cele mai fine ceaiuri care le-am văzut  în raza asta de preț.

    Fujian Hong Cha Purchased Kuala Lumpur

    Pentru preparare,  ceaiul e foarte rabdător. La temperaturi înalte, bineînțeles, e nevoie de infuzii scurte.  Am văzut pe cineva mai priceput decât mine cum l-a preparat la temperatura mai joasă, infuzându-l de doua ori, dar despre  această metoda  o să scriu separat.

    Gustul e dulce și delicat. Nu așa de dulce ca unele Yunnan-uri, dar mult mai aromat.   Mirosul este de asemenea plăcut și puternic. Infuzia are o culoare foarte plăcută.

    Fujian Hong Cha Purchased Kuala Lumpur

    Ca să rezum, acest ceai e o plăcere pentru toate simțurile.

    Categorii:ceai, hong cha, Taguri:, , , 3 comentarii  
  • Dan Cong Black

    11/03/2012, postat in ceai,hong cha

    Încă un ceai de la Compania Ceaiului care mie unul îmi place foarte mult. Despre Dan Cong am mai scris şi mai demult.  Există multe discuţii pe marginea Dan Cong, în care nu mă bag, dar în contextul acestui post ne referim la Dan Cong ca şi single bush.

    Încă de la început frunzele se aseamănă cu cele a unor oolong-ui ne-rulate ( Mi Lan Dan Cong de exemplu), doar că la acest ceai oxidarea e dusă până la capăt.  În general la ceaiuri negre e foarte greu de păstrat acest aspect.  În momentul în care am achiziţionat acest ceai pentru Compania Ceaiului existau doar 5 kg per total din acest ceai, iar 1kg a venit la noi.

    Gustul este foarte consistent de la o infuzie la alta şi nu a scăzut aproape deloc.  Din 3-4 grame am făcut aproximatv 1 l de ceai, în infuzii scurte . Ceaiul are acel aspect cremos care mie unul îmi indică un gust care are multe de oferit. Aftertaste-ul e plăcut , iar gustul oferă mai mult decât un simplu dulce.

    Cu acest  ceai am încercat şi un nou fierbător, care,  cred că a contribuit la numărul  infuziilor, deoarece apa a fost mai de bună calitate.

    .gallery {
    margin: auto;
    background:#f5f5f5;
    }

    .gallery-item {
    float: left;
    margin-top: 10px;
    text-align: center;
    width: 33%; }

    .gallery img {
    /** border: 2px solid #cfcfcf; */
    background:#fff; border:2px solid #e8e8e8
    }
    .gallery-caption {
    margin-left: 0;
    color:#666
    }

  • Mao Jian Black

    16/10/2011, postat in ceai,hong cha

    Acest ceai negru, luat puţin pe fugă, este foarte pe gustul meu. Nu ştiu detaliile de zonă şi nu am insitat să le aflu. Am gustat şi am plecat, dar cel mai probabil e din Yunnan. Mao Jian, e o tehnică de selecţie a frunzelor de ceai, acest lucru şi reputaţia magazinului m-au ajutat să aleg foarte repede.Краски. Виды красок

    Cât timp am fost plecat în Barcelona, acesta a fost ceaiul meu principal. L-am preparat folosind un gaiwan sau folosind un pahar de sticlă. Ceaiurile negre de această calitate sunt foarte greu de stricat, chiar dacă sunt preparate în pahar. Gustul rămâne dulce, chiar dacă ceaiul stă mai mult timp în pahar. Pentru asta, trebuie o cantitate destul de mică (faţă de gong fu).

    Cel mai bun rezultat l-am obţinut folosind un yixing (asta acasă). Nu aş alege un mod anume de preparare pentru că rezultatele sunt diferite.

    Ar mai fi de zis un lucru, care mie nu mi s-a părut relevant până acuma deoarece mi s-a părut normal.  Ceaiurile chinezeşti, nu se gustă cu vârful limbii, ci mai degrabă pe spatele limbii.  Ceştile mici te forţează oarecum să faci asta,  dar când bei din ceva mai mare , e foarte greu să încerci aşa.  Nu pot să vă zic exact cum să procedaţi, dar dacă sorbiţi zgomotos, ar trebui ca ceaiul să ajungă în spatele gurii.

  • Numarul 6

    01/09/2011, postat in ceai,hong cha,jurnal

    Încă un ceai din seria de mostre primite de la Tudor. Şi acesta este tot un ceai negru şi tot din Yunnan , după părerea mea. Seamănă cu un ceai pe care l-am avut , pe nume Feng Qing Dian Hong . ( Ca un short reminder Dian Hong e un nume dat ceaiurilor negre din Yunnan). Feng Qing e o fabrică , acesta nu trebuie sa fie neapărat de la aceeaşi, dar la gust şi forma e aproape identic.

    P.S.  Găsesc foarte eliberator să gust ceaiuri despre care nu am alte informaţii decât frunzele lor.

  • Numărul 4 – Gold Bi Luo Chun

    02/08/2011, postat in ceai,hong cha

    Gold Bi Luo Chun este un ceai  pe care îl recomand începătorilor, nu pentru că este uşor de făcut, ci pentru că este un profesor excelent.

    Acest ceai e destul de pretenţios având în vedere că e ceai negru,  dar acest lucru doar îi adaugă la valoare. Îmi plac foarte mult ceaiurile la care trebuie sa fi atent, deoarece mă obligă să fiu prezent în moment.

    Ziceam că acest ceai e un profesor bun. E un profesor bun deoarce îţi arată foarte clar ce mult contează parametrii de infuzare: temperatura, cantitatea şi timpul de infuzare. Acest ceai e sensibil la toate.

    În poze se observă  un rând cu o culoare mai puternică şi un rând cu o culoare mai slabă.   E acelaşi ceai, în ture diferite.  Prima dată am folosit o cantitate mai mică de ceai, iar a doua oară o cantitate mai mare.  În ultima tură am avut grijă ca ceainicul să fie foarte fierbinte tot timpul. În amândoua cazurile infuziile au fost foarte scurte. Atât de scurte că am turnat din ceainic imediat după ce l-am umplut cu apă.

    Dacă aş servi în ture diferite cuiva care nu cunoaşte acest ceai  ar zice că sunt ceaiuri diferite. Eu prefer varianta light, dar din punct de vedere al efectului asupra corpului a doua variantă. Dacă aş avea timp şi ceai atât aş sta pe el până aş obţine gustul inuziei mai slabe şi efectul infuziei mai puternice.

  • Numărul 7

    11/07/2011, postat in ceai,hong cha

    Tudor Tuleasca,  care e posibil să se alăture acestui blog, mi-a trimis o serie de mostre săptămâna trecută (mulţumesc) .   Ce e special la aceste mostre e faptul că nu au nume, doar numere.

    Ei bine, am lăsat ultimele puerh-urle (vizibile după formă) şi am deschis ceva ce mă atrăgea din start şi simţeam că o să îmi placă. Un ceai care arată ca un Yunnan Gold. Dacă nu e Yunnan Gold ar trebui sa fie, asta e imaginea mea de Yunnan Gold ca şi gust, formă, culoare. E cea ce ziceam că e un ceai negru dulce.  Pe scurt, îmi place foarte mult. Presimt că mai sunt încă câteva mostre de ceai negru în ceaiuri ( unu anume mi-l doresc în mod deosebit)

    Bateria aparatului nu m-a ţinut aşa că o sa fie doar o poză cu primele doua infuzii şi frunzele .

    Categorii:ceai, hong cha, Taguri:, , , 2 comentarii  
  • Bohea Lapsang

    30/01/2011, postat in ceai,hong cha

    Mânat de blogul lui Mihaela, scriu azi despre Lapsang Souchong, un ceai puţin controversat.  Se zice ca ori îl iubeşti ori îl urăşti, dar eu zic că acest lucru e determinat de numărul mare de ceaiuri false şi de proastă calitate  prezente pe piaţă. Un Souchong fals  de cea mai proastă calitate iţi va amorţii gura.

    Lapsang Souchong înseamnă   sub-varietate de pe muntele Lap. De asemenea, ceaiul mai este cunoscut şi cu numele  Zeng Shan Xiao Zhong. Xiao Zhong ar fi o varietate de ceai roşu cu frunză mică (literar din felul mic), iar Zeng Shan se foloseşte pentru ceaiurile Wuyi, şi ar însemna ceva de genul cu adevărat de pe munteWuyi face parte din provincia Fujian, patria  multor ceaiuri faimoase.  Ceaiul meu este vândut sub numele Bohea Lapsang, Bohea fiind un alt nume pentru Wuyi, dar în acelaşi timp denotă şi familia de ceaiuri din munţii WuYi.  Bohea a fost adăugat la nume pentru a evidenţia că majoritatea  Lapsang Souchong-urilor de pe piaţa sunt de fapt din alte regiuni.

    Bohea Lapsang
    Ca şi în cazul multor alte ceaiuri, numele nu mai are nici o importanţă la noi (şi e normal deoarece nu ştim chineză prea bine).  E important de reţinut că de obicei numele denotă regiunea şi tipul de ceai, dar din cauza noastră, a apărut o industrie a falsurilor. Cu alte cuvinte,  nici măcar importatorii de ceai nu au habar ce importă deoarece pe ei ii interesează doar să vânda. Aşa se explică ceaiurile de foarte proasta calitate sub nume celebre de la magazinele de ceai  mari. Totuşi, acest lucru nu o să mai reziste mult cred, deoarece consumatorii se educă. Cu toate astea, există ceaiuri nu chiar autentice, foarte bune, dar vândute cu acelaşi nume.

    Trecând la gust,  mie mi se pare in continuare dulceag, ca toate ceaiurile roşii, doar ca nota de afumat face gustul puţin mai pronunţat, si nu acoperă nicidecum ceaiul.  În general il fac in gaiwan, deoarece în ceainic îşi va lăsa prea tare amprenta.

    Din punct de vedere al efectului, acest ceai te încălzeşte foarte tare. Nu îl beau seara deoarece e foarte probabil să mă trezesc din cauză că îmi este prea cald.

  • Perle D’Ambre

    11/01/2011, postat in ceai,hong cha

    La multi ani tuturor  şi vă mulţumesc ca aţi fost alături de mine. Sper ca anul acesta să putem bea ceai împreuna, mai ales cu cei care comunic mai des  şi pe mail.

    Am să încep anul cu un ceai care mie îmi place foarte mult, în engleză Red Pearls, un ceai negru din Taiwan. Ceaiul nu se găseşte aproape nicăieri deoarece e destul de nou şi are producţie destul de mică.  Acest ceai nici nu avea nume  până în 2007, când numele i-a fost ales tot prin intermediul unui blog de ceai.

    Red Pearls from Nantou, Taiwan

    Din informaţia care a ajuns la mine, ceaiul este făcut din cultivarul Luanze. Pe lângă că este făcut dintr-un soi de ceai destinat oolong-ului, este şi rulat ca un oolong apoi prăjit de  4 ori.

    Gustul, ca să repet, îmi place foarte mult.  E dulce (dar altfel de dulce decât în cazul unui Yunnan) şi are note de scortişoară (care chiar se simte).

    Sper să mai pot face rost dupa ce mi se termină stocul.

  • Buna dimineata

    05/06/2010, postat in ceai,hong cha,jurnal

    Inca un post cu mai multa poveste. Sau cel putin asa sper. De data asta o sa incerc sa descriu putin sentimentul , sau starea, pe care o am cand beau ceai.  Prin poze, o sa incerc sa arat detaliile  la care sunt atent cand beau ceai.

    Ceaiul din poze este unul rosu, pe care l-am cumparat in  Hong Kong.  Imi place mult,  desi nu stiu exact ce fel e.  Domnul care vindea ceai nu vorbea engleza, iar eu nu vorbeam cantoneza.

    Acest tip de ceai imi cade foarte bine dimineata si in zile mai reci. E o intreaga poveste despre alegerea ceaiului potrivit. Ceaiul, trebuie sa te armonizeze.  E adevarat ca ceaiul te si incalzeste cand iti e frig si te racoreste cand iti e cald, dar nu orice ceai as adauga.  Conteaza sa sti ce sa alegi. E vorba de armonizare. Un maestru nu isi va servi niciodata ‘cel mai bun ceai’ daca nu e momentul potrivit.

    Eu, acasa, imi beau ceaiul stand pe podea. Imi e mai comod asa.  Stau cu spatele la perete si am geamurile in fata.    E mai relaxant asa. Nu ma pot relaxa daca am o usa in spate sau daca fac ceai in mijlocul camerei.   Sau intr-un loc unde trece lume tot timpul. E o intreaga teorie aici, dar despre asta povestim la un ceai.

    Ceainicul l-ati mai vazut si prin alte posturi. Nu stiu daca voi v-ati saturat de el , dar eu il admir de fiecaredata. Are ceva anume, in special cand se ridica aburi de pe toata suprafata lui.  Il am de la Panko , de la Drumul Ceaiului , si e printre primele yixing-uri ale mele.  Fiind ceainicul meu dedicat ceaiului rosu, o sa il mai vedeti multa vreme de acuma incolo.

  • Yunnan Gold

    06/04/2010, postat in ceai,hong cha

    Un iubitor de ceai trebuie sa incerce ceaiurile rosii de Yunnan macar odata.  Principalul cuvant cand ma gandesc la ele : dulce . Sunt cu adevarat dulci, si pentru cei care cred ca ceaiurile rosii sunt amare, acest ceai o sa va schimbe impresia.

    Acum , va amintesc pe scurt cateva lucruri legate de ceaiurile rosii chinezesti.

    • Sunt usor de preparat, dar cu toate acestea nu lasati prea mult la infuzat .
    • eu personal prefer sa le prepar in stil gong fu ( vezi aici cum )
    • Multa lume le prepara in stil englezesc ( vezi aici )
    • Daca e amar, ati pus prea mult ceai sau ati lasat prea mult
    • Temperatura apei trebuie sa fie aproape de fierbere
    • Incercati sa nu indulciti
    • Si cele de proaste calitate sunt relativ ok ( fata de ceaiurile verzi de proasta calitate)
    • Ceaiurile rosii sunt numite in afara Chinei  negre

    Un ceai din aceasta familie a mai  fost  prezentat aici (cu prea multe detalii zic eu)