• Stilul competitie

    06/11/2016, postat in preparare

    Mi-a luat foarte multă vreme să înțeleg de ce e nevoie a face ceai în stil competiție. Fiind obsedat de ceaiuri bune și cel mai bun mod de a prepara ceaiul, consideram din start că nu ai cum să faci ceai bun în acest mod. Nici nu ai cum, la majoritatea ceaiurilor.

    Deși am seturi de acest gen de mulți ani, doar în ultimul an am început să le folosesc mai serios. La Santavana am fost pus în situție să fac ceaiuri care nu le-am văzut niciodată. Cu ceaiurile mai vechi de 20 de ani nu prea e problemă, e greu să greșești teribil cu ele. Dar puerh-ul verde mai tânăr, preparat greșit, poate avea efecte neplăcute pentru un călugăr care manâncă odată pe zi. În general ceaiurile le aleg cu o zi înainte, dar abotele paote veni cu câteva minute înainte să zică “fă ceaiul ăsta”.

    Purple Cane 2011 Green Puerh

    Prepararea în stil competiție e cel mai standard mod pentru a vedea tot ce are ceaiul, bun și rău. Pentru a preparea în acest mod, se cântăresc 3 grame de ceai și se țin la infuzat 3 minute dupa care se toarnă în ceașca care vine odată cu setul. E o metodă consistentă, iar seturile sunt standard. Pregătind în acest fel îmi pot da seama rapid cum să il prepar astfel încat sa scot ce e bun din el.


    Acest mod a devenit modul în care încerc orice ceai nou. E excelent când ai de văzut ceaiuri în paralel. E de înțeles că de cele mai multe ori nu se poate bea ceaiul și nu se servesc alți oameni, deoarece în cele mai multe cazuri este prea amar (una din condițiile mele pentru un ceai bun și preparat bine e să îl poți bea pe stomacul gol).

    Categorii:preparare, Taguri: , Adauga comentariu  
  • Cum incepi in ceai, ce recomand

    22/09/2012, postat in preparare,sfaturi

    Tot primesc des intrebari despre care ar fi cele mai bune instrumente pentru incepatori in ceai. Am ajuns la o concluzie, bazat pe ce se gaseste relativ usor pe piata dar si pe o foarte mare flexibilitate. Eu am folosit instrumente similare in aceasta vara, cand aproape toate celelalte instrumente erau impachetate.

     

    Pe scurt, asta recomand : Doua tokoname, niste cesti si un bol. Bolul poate fi orice fel de bol, nu trebuie unul de ‘ceai’. Important e sa fie placut pentru dumneavoastra. In imagine, am un tokoname si un yuzumashi, dar principiul e acelasi.

    De ce zic doua tokoname?  Unul pentru racit apa si unul pentru a preparara ceaiul. Intr-un tokoname se poate turna apa (imediat dupa ce a fiert), iar apoi se toarna in celalalt.  Cand ceaiul este gata (se poate turna putin in ceasca pentru a gusta), se toarna inapoi in vasul in care s-a racit apa sau se poate turna direct in cesti (depinde de capacitate). Se repeta apoi ori de cate ori e nevoie, pentru alte infuzii.

    Acest ‘kit’ e perfect pentru a explora ceaiul chinezesc din urmatoarele categorii: alb, verde, baozhong, galben si sheng puerh tanar.  Pe langa asta, aveti posibilitatea pentru a explora si ceaiul chinezesc.

    Cateva sugestii de explorare. Cumparati cat mai multe mostre din ceai verde si ceai negru chinezesc, cat sa va ajunga de doua infuzii. La noi, ceai calitativ gasiti doar la Compania Ceaiului (compania mea) si la Drumul Ceaiului (tot in Cluj). Alte linkuri in afara tarii, vedeti in linkurile de pe blog. Dupa ce aveti mostre suficiente, incepeti sa experimentati.

    Pentru ceai verde,  turnati apa in primul tokoname si asteptati pana nu mai iasa aburi. In al doilea tokoname puneti frunze de ceai cat sa acopere fundul ceainicului. Turnati apa peste frunze (usor) si nu puneti capac.  Asteptati pana la un minut , apoi turnati foarte putin in ceasca si gustati. Cand vi se pare in regula, puteti turna inapoi in primul tokoname. Ar trebui sa fie suficient pentru majoritatea ceaiurilor verzi.  Puteti varia timpul de racire sau puteti chiar sa nu asteptati. E important sa intelegeti ce se intampla.

    Pentru ceai negru, procedati la fel, dar nu asteptati sa se raceasca mai mult. Turnati direct peste frunze. Folositi aceeasi cantitate ca si pentru  ceai verde. La ceai negru, incercati urmatoarele variatii: cu sau fara capac la tokoname,  direct apa fierbinte fara recire preliminara.

    Pentru baozhong, pentru inceput procedati la fel ca si la ceai negru, cu racire in tokoname si cu capac pus pe al doilea (cel de preparare). Folositi mai multe cantitate de frunze in acest caz. Fara frica, umpleti pana la 3 sferturi de ceainic cu frunze.  Experimentati si fara racirea apei in primul tokoname.

    Pentru ceai alb incercati sa vedeti cum va place mai tare, folosind sugestiile de ceai verde sau folosind sugestiile de ceai negru. In sfarsit, pentru sheng puerh, va las sa ghiciti .

    Desi nu sunt chinezesti instrumentele, asa aveti cea mai mare flexibilitate. Cu aceste instrumente veti intelege putin temperatura si efectul ei, precum si ca nu e nevoie de exactitate in ceea ce priveste ceaiul. E gresit sa ne bazam pe grame, secunde si termometru cand preparam ceai.

    Pasul urmator ar fi un gaiwan, iar in cele din urma, ceainice yixing. Poate ati citit ce bune sunt ele, dar daca nu intelegeti conexiunea dintre volum, material, temperatura si frunza, chiar nu cred ca are rost sa investiti serios. Gaiwan-ul, e considerat instrumentul incepatorului, dar noi, neavand cultura asiatica,  incepem mai de la inceput .

    Spor va doresc si sper ca acest post sa raspunda la suficiente intrebari pe care le-am primit de-a lungul timpului.

     

  • Prepararea ceaiului negru folosind un ceainic de sticla

    08/07/2011, postat in preparare,video

    Una din categoriile care mie imi plac mult, ceaiul negru este subestimat de multa lume, invlusiv de cei care au o idee despre ceaiuri.  Practic, nu exista ceaiuri mai dulci decat ceaiurile negre . Asocierea gustului amar cu ceaiul negru mi se pare ceva foarte gresit. Gustul dulce trebuie asociat cu ceaiurile negre. Cel putin la ceaiurile negre chinezesti.

    Ceaiurile negre sunt mult mai iertatoare decat ceaiurile verzi. Totusi, daca se foloseste metoda clasica, europeana, la unele ceaiuri negre nu e bine sa fie apa prea fierbinte. In exemplul de mai jos apa e la 80 de grade.  Desi gustul e interesant, din nou nu pot zice ca se apropie de metoda gong fu. Gustul e pur si simplu diferit. Sa va dau un exemplu. Unele ceaiuri au o tenta de afumat. Prin metoda gong fu, ai destul de mult control incat sa faci foarte putin simtit acel lucru sau sa il accentuezi.

    Daca ar fi sa zic o singura regula asta ar fi: Nu trebuie sa fie amar.

    In general aceste ceaiuri prin natura lor te incalzesc, unele mai tare decat altele. De exemplu, un laspang souchong baut seara inainte de culcare vara nu e o idee prea buna.  E posibil sa va treziti si nu de la cafeina, ci ca va este prea cald.  Acelasi Lapsang Souchong va prinde foarte bine iarna.

    In general, ceaiurile negre se preteaza foarte bine facute la rece, iar gustul obtinut e excelent. Merg mult mai bine in caz de calatorie decat orice alt suc, cel putin in cazul meu.

    Ceaiul din video este un Bai Lin Gong Fu.

  • Prepararea ceaiului verde folosind un ceainic de sticla

    02/07/2011, postat in ceai,preparare,verde,video

    Deoarece foarte mulţi oameni nu folosesc metoda gong fu sunt oarecum dator să fac instrucţiuni şi pentru metoda clasica.   În metoda clasica temperatura şi cantitatea sunt foarte importante. Nu e atâta loc de personalizare ca în cazul metodei gong fu ( pe care o recomand în continuare).

    Ce e important de reţinut: Nu toate ceaiurile verzi se fac la fel. Unele suporta temperaturi mai înalte, iar altele mai joase. În cazul Long Jing (ca şi în video), se foloseşte o cantitate mai mare decât la alte ceaiuri verzi. Pentru aceaşi cantitate,  alt ceai verde va ieşi amar.

    Nu trebuie să judecaţi cantitatea  de ceai verde dupa volum.   Ceaiul verde Long Jing este plat şi mult mai dens decât alte ceaiuri. Aceaşi cantitate, dar de Monkey King, ar fi umplut tot recipientul de infuzare.

    În video se prepară un  Long Jing din 2010. S-a folosit o lingură (ca măsură de bucătarie, tablespoon, nu lingură de supă) la fiecare 200 de ml. Ceainicul are 600 ml deci s-au folosit 3 linguri de ceai.  Pentru acest ceai asta înseamnă 9 grame. Apa e la 65 de grade. Nu am turnat direct pe frunze apa pentru că ceaiurile verzi muşcă dacă faci asta.

    Pentru orice ceai verde sunt câteva lucruri după care vă puteţi ghida

    • Nu trebuie să fie amar
    • Se poate bea pe stomacul gol
    • Are o notă vegetală

    Nu există prea multe motive pentru care să amestecaţi un ceai verde cu altceva.  Lucrurile pe care le-am enumerat sunt valabile pentru ceaiuri pure. Din punctul meu de vedere, ceaiurile verzi amestecate cu multe multe alte lucruri (care pot fi bune la gust) nu sunt ceaiuri verzi.   Când beţi un ceai oriunde şi simţiţi că vi se strânge stomacul, acela e în primul rând preparat greşit.  Nu încercaţi să mai beţi pentru că nu are nici un sens.

    Am observat că majoritatea oamenilor se învinuiesc pe ei când întâlnesc un ceai de proastă calitate. De cele mai multe ori e ceaiul de vină sau momentul când beau ceai.  Un ceai slab, gustat la scurt timp după ce s-a mâncat dulce, picant, uleios sau s-a băut suc , cafea, nu se va simţi  ceaiul deloc chiar daca e preparat corect. Prin ceai slab mă refer la ceaiurile din categoria alb , verde, galben şi oolong-uri uşor oxidate. Le zic slabe pentru că sunt mai delicate, nu din cauza efectului.

    În cazul unui ceai prost făcut sau de proastă calitate, lumea zice că trebuie să îşi educe simţurile.  Simţurile educate prin anumite nuanţe şi senzaţii, dar gustul de bază îl prinde oricine.   E un pic dificil la început să faci diferenţa între un ceai prost şi unul prost făcut.  Există ceai prost făcut bine şi ceai relativ ok făcut prost.

    Gustul e asemănător ca şi în cazul metodei gong fu, dar intensitatea nu. Ar fi important de menţionat că în cazul metodei Gong Fu pot folosi apă  între 80 – 95 grade Celsius, lucru care ar fi fatal în cazul metodei clasice.

  • Cum fac shu puerh folosind un gaiwan

    31/03/2011, postat in preparare,video

    Aceasta e metoda pe care eu  o prefer când fac shu puerh cu un gaiwan.  Sunt trei lucruri pe care le consider importante.

    Primul e preîncalzirea ceştii. Fără acest pas,  ceaiul nu îşi va da drumul calumea.

    Al doilea e desparţirea frunzelor (pe cât posibil fără a le rupe). Fără acest pas, shu puerh -ul are nevoie de doua trei spălari sau infuzii pentru a îşi da drumul.

    Al treilea, prima dată când se toarnă , se toarnă direct pe frunze, de la o înalţime mai joasă,  cu un şuvoi mai lent.   Acest lucru este cu atât mai important cu cât aveţi bucăţi mai mari de puerh.

    Ceaiul este acelaşi ca şi în cazul postului legat de preparea shu puerh -ului folosind o ceaşcă.

  • Cum facem shu puerh cu o cească

    30/03/2011, postat in gongfu,preparare,video

    Această metodă este potrivită pentru resturi de shu sau cantităţi mai mici .  Rezultatul este diferit de  alte metode de preparare. Nu mai bun, nu mai rău, doar diferit.   Cineva obişnuit să prepare ceai în yixing-uri aproape nu va remarca la prima sorbitură că are un shu în ceaşcă.

    În viitorul post din serie voi aborda prepararea shu puerh-ului  folosind gaiwan-ul.

  • Cum facem sheng puerh (verde) intr-un bol

    12/07/2010, postat in ceai,preparare,puerh

    Cred ca aceste e cel mai simplu mod de a face ceai. Nu aveti nevoie decat de un ceai , preferabil sheng puerh (verde) tanar,  un bol mare si apa care tocmai a fiert.

    Mai demult, acesta era singurul mod in care se facea ceai, iar in unele zone rurale din China, inca se mai face doar asa.  Folosind acest mod, frunzele au tot locul de care au nevoie pentru a se desface. Raportul dintre apa si frunze este mai mic decat in cazul in care folositi un yixing.  Pentru  un sheng puerh tanar, nota de amarui care poate aparea la primele infuzii in stil gong fu dispare de tot, iar la schimb, primiti o bautura delicata care parca isi schimba gustul cu fiecare inghititura.  Pe langa asta, frunzele iti ofera un mic spectacol, ele miscandu-se in vas pana in momentul in care se desfac si se aseaza pe fund.

    Japanese big bowl

    Am zis deja ce aveti nevoie pentru a prepara ceai in felul acesta. Mai aveti doar grija sa turnati de jur imprejurul bolului (pe interior),  si nu direct pe frunze. De asemenea,  nu veti  obtine acelasi gust folosind doua boluri diferite (Am testat asta si cu oameni care nu beau ceai de obicei, ca sa nu ma mint singur 🙂 ).  Eu cel mai bun rezultat obtin folosind acest bol japonez, care e mai vechi decat mine si despre care o sa scriu poate candva. Oricum, facand ceai in diferite boluri e un bun experiment. O sa intelegeti ce mult conteaza natura vasului in tot acest proces.

  • Cum preparam ceaiul folosind un ceainic clasic

    22/09/2009, postat in ceai,preparare,video

    Am mai pregatit unul din video-urile temporare despre cum preparam ceaiul folosind un ceainic normal.    Pe scurt :

    • Fierbeti apa de ceai
    • Daca preparati ceai verde, lasati apa sa se raceasca 5 minute
    • Preincalziti ceainicul si cestile de ceai turnand apa fierbinte in ele, apoi golindu-le
    • Puneti frunzele de ceai in ceainic, cate o lingurita pentru fiecare ceasca si una pentru ceainic.
    • Lasati ceaiul la infuzat (verificati aici timpul de infuzare)
    • Turnati ceaiul in cesti si serviti.
    • Puteti prepara si a doua sau a treia infuzie, in functie de calitatea ceaiului

    Enjoy.

  • Cum preparam ceaiul folosind o cana

    22/07/2009, postat in preparare,video

    Imediat am sa postez filmul si pe site.

    Eu personal nu prepar ceaiul intr-o cana decat cand nu am alta solutie. Daca ati primit ceva ceai , si nu aveti in ce il prepara, puteti incerca metoda asta.  Exista si o  metoda cu doua cani, pentru care o sa postez film weekendul asta  (sau urmatorul).

    Nota: Metoda este descrisa aici , doar ca am sarit peste etapa cu apa rece pe fundul canii. Apa rece este necesara in cazul in care frunzele nu raman la fund folosind doar apa calda.

    Deci :

    • puneti frunze de ceai pe fundul canii
    • turnati apa fierbinte
    • acoperiti cu o farfurioara
    • lasati 1 minut doua
    • serviti ceaiul (frunzele ar trebui sa fie la fund)
    • Repetati de care ori se poate

    Metoda nu este practica daca beti incet prima infuzie deoarece ceaiul va devenii amar.   Este o metoda de gherila sa zic asa, potrivita  cand nu aveti cu ce altceva sa preparati ceai. O sa postez si video cu varianta cu doua cani care e mai practica in situatii de genul.

    Enjoy.

    Categorii:preparare, video, Taguri:, , , , 2 comentarii  
  • Cui Ming , ceaiul meu verde de zi cu zi

    20/07/2009, postat in ceai,preparare,verde

    In traducere , Cui Ming inseamna Ceai de Jad , dar e posibil sa ma insel.  Acest ceai este ceaiul meu de zi cu zi si il gasesc o alegere excelenta . Inca studiez originile lui , dar stiu totusi ca Este din Yunnan, primavara 2009, cules in 2 zile consecutive la sfarsitul lui Februarie.

    Deoarece beau des (si mult) , am cumparat un stoc mai mare (250 grame),  pe care il tin intr-o cutie destul de mare, ferit de aer. Pentru a putea bea ceai fara a tot deschide cutia mare , am si o cutie mai mica, pe care o umplu   odata la 2-3 saptamani.

    Ceaiul este excelent si este foarte prietenos, in sensul ca poti incerca temperaturi mai ridicate , desi merge bine si la temperaturi mai joase. Temperaturile mai joase dau culori verde-galben , pe cand cele ridicate galben-verde.  Totusi , folosind cantitatea potrivita de ceai  (adica mai mult) si infuzii scurte , se obtine aproximativ acelasi gust , doar ca difera culoarea. E o chestiune de gust. Oricum procesul se numeste a invata ceaiul. Si nu stiu daca am mai mentionat pana acuma , dar (cel putin la ceaiurile chinezesti) nu exista o regula fixa , te poti juca cu anumiti parametrii. Asta e farmecul primei infuzii , mai ales cand te joci cu un ceainic. Prima infuzie fiind foarte scurta iti permite sa apreciezi cat o lasi a doua.  A doua infuzie este mai lunga , dar nu cu mult , la majoritatea ceaiurilor chinezesti infuziile sunt scurte. Este o intreaga teorie aici , si bineinteles ca sunt exceptii, dar ati inteles ideea de baza. O sa incep imediat o serie de posturi in care descriu (cat pot de bine ) diferite feluri in care am preparat.

    Primele poze sunt facute la o temperatura de 80 de grade/120 ml/2-3 grame , iar  urmatoarele la 90 de grade/120 ml/ 4-5 grame.

    Inainte sa postez acest post ,  am preparat ceaiul la 75 de grade. La aceasta temperatura se pare ca se pot prepara mai multe infuzii , 4-5 cred ca si 6 pentru canitati mai mari, dar doar a doua a avut gustul care imi place mie la acest ceai,

    P.S.: Daca doriti , scrieti-mi si va trimit cate un sample pe gratis. Chiar ma intereseaza ce parere aveti deoarece vreau in viitor (cand o sa am magazin) sa vand din acest ceai ca si ceai de zi cu zi. Mersi.