31/07/2011, postat de Cha in jurnal
Nu de mult am fost in Republica Moldova pentru o săptămână. Influenţa Rusiei e foarte mare acolo şi e foarte probabil să întâlniţi locuri ca în imagine.
Eu găsesc foarte interesant cum o singură plantă influenţează aşa puternic culturile. Chiar şi pe a noastra, fără ca neapărat sa fim conştienţi de asta. Să luăm cuvântul ceai. Cuvântul ceai provine din tucescul çay, care provine din chinezescul (mandarin) ch. 茶 (chá) . Practic, cuvântul ceai pe care îl folosesc bunicii noştri provine de la planta de ceai, nicidecum de la infuzii de plante autohtone.
În alta ţări, cuvântul pentru ceai derivă din te ( tea, tee, etc). Asta pentru că în locul de unde s-a importat ceai se vorbea alt dialect (min) . Practic, existau 2 porturi mari şi în funcţie de unde se importa, aşa s-au format şi cuvintele.
Să trecem la altă influenţă. Oolong-ul. Oolong-ul a fost unul din primele ceaiuri care a ajuns în Europa. Oolong, sau wulong, în traducere înseamnă dragonul negru. Datorită acestui lucru, europenii au numit ceaiul ceai negru. Denumirea s-a păstrat şi pentru ceaiul roşu care a fost trimis ulterior. În timp, s-a pierdut originea expresiei, iar ceaiul negru a ajuns să denote ceaiul roşu ( după sistemul chinezesc). Drept urmare, ceaiul oolong a format expresia ‘ceai negru’ şi deşi oolong-urile par o noutate, de fiecare dată când cineva zice ‘ceai negru’, are legătură cu ceaiul oolong.
Influenţele merg şi invers, în special în cazul oolong-urilor. Practic, oolong-urile semănau în trecut mai mult cu ceaiurile negre decât cele verzi. Erau puternic oxidate şi roasted. Deoarece vestul cumpără tot mai mult şi cu tot mai mulţi bani, piaţa s-a modificat şi acest stil începe să fie necaracteristic. În prezent, când cineva zice oolong se gândeşte mai degrabă la un Tie Guan Yin floral, aşa numitele oolong-uri ‘nuclear green’. Acest stil de oolong este recent şi este în mare parte influenţat de noi.
Acestea sunt doar nişte influenţe subtile. Economia mondială e afectată puternic de această plantă, chiar şi războaie au fost purtate din cauza ceaiului. Ceaiul e încă a doua băutură după apă şi face parte din identitatea culturală a mai multor naţiuni.
În multe locuri are mai degrabă o importanţă socială, iar planta în sine nu mai are suflet. Există un acel ceva în planta de ceai care nu poate fi găsit în ceaiurile înecate de o multitudine de arome şi dulceţi, oricât de fascinante ar fi ritualurile. Să luam de exemplul chai-ul de la indieni. Mie îmi place mult, dar nu consider că e ceai. E o băutură.