• 2007 Aged Tie Guan Yin

    01/03/2012, postat in ceai,oolong

    La Compania Ceaiului avem câteva ceaiuri care nu sunt pe stoc. Nu am avut timp de ele sau nu am simţit că e momentul. Unul din acesta e un ‘agedoolong , singurul de acest fel pe care îl avem (deocamdată).

    Ceaiul îmi place foarte mult. Combină partea florală de la oolong-uri de acest fel cu un gust dulce foarte intens care se continuă pe foarte multe infuzii. Fiind ‘baked‘ , este mult mai uşor de preparat decât oolong-urile verzi.

    Am mai menţionat în trecut, dar oolong-urile ‘nuclear green’ sunt o chestie de prezent, în trecut nu erau comune. Cele mai comune erau oolong-urile puternic oxidate, roasted şi baked. Ca şi aptitudine, arta de a procesa oolong-urile în acest fel se pierde. La fel cum la japonezi există aracha şi în China   există mao cha,  sunt şi maeştrii pricepuţi care  cumpăra oolong şi se ocupă doar de partea de roasting/baking/aging ( o să găsesc termeni în română).

    Partea de procesare merită un post în sine, precum şi Tie Guan Yin-ul în sine, care e un ceai mult mai complex şi variat decât s-ar crede.  Practic atâtea varietăţi există încât poţi să îl consideri o subcategorie de ceai mai degrabă, nu un ceai.

    Notă: Doar ceaiurile aged şi baked ca şi acesta au voie să arate aşa. La un oolong ne-baked, acest aspect nu e acceptabil. În poze, se observă consistenţa gustului. Taria ceaiului a început să scadă doar la infuzia şase.

  • Prepararea ceaiului verde folosind un ceainic de sticla

    02/07/2011, postat in ceai,preparare,verde,video

    Deoarece foarte mulţi oameni nu folosesc metoda gong fu sunt oarecum dator să fac instrucţiuni şi pentru metoda clasica.   În metoda clasica temperatura şi cantitatea sunt foarte importante. Nu e atâta loc de personalizare ca în cazul metodei gong fu ( pe care o recomand în continuare).

    Ce e important de reţinut: Nu toate ceaiurile verzi se fac la fel. Unele suporta temperaturi mai înalte, iar altele mai joase. În cazul Long Jing (ca şi în video), se foloseşte o cantitate mai mare decât la alte ceaiuri verzi. Pentru aceaşi cantitate,  alt ceai verde va ieşi amar.

    Nu trebuie să judecaţi cantitatea  de ceai verde dupa volum.   Ceaiul verde Long Jing este plat şi mult mai dens decât alte ceaiuri. Aceaşi cantitate, dar de Monkey King, ar fi umplut tot recipientul de infuzare.

    În video se prepară un  Long Jing din 2010. S-a folosit o lingură (ca măsură de bucătarie, tablespoon, nu lingură de supă) la fiecare 200 de ml. Ceainicul are 600 ml deci s-au folosit 3 linguri de ceai.  Pentru acest ceai asta înseamnă 9 grame. Apa e la 65 de grade. Nu am turnat direct pe frunze apa pentru că ceaiurile verzi muşcă dacă faci asta.

    Pentru orice ceai verde sunt câteva lucruri după care vă puteţi ghida

    • Nu trebuie să fie amar
    • Se poate bea pe stomacul gol
    • Are o notă vegetală

    Nu există prea multe motive pentru care să amestecaţi un ceai verde cu altceva.  Lucrurile pe care le-am enumerat sunt valabile pentru ceaiuri pure. Din punctul meu de vedere, ceaiurile verzi amestecate cu multe multe alte lucruri (care pot fi bune la gust) nu sunt ceaiuri verzi.   Când beţi un ceai oriunde şi simţiţi că vi se strânge stomacul, acela e în primul rând preparat greşit.  Nu încercaţi să mai beţi pentru că nu are nici un sens.

    Am observat că majoritatea oamenilor se învinuiesc pe ei când întâlnesc un ceai de proastă calitate. De cele mai multe ori e ceaiul de vină sau momentul când beau ceai.  Un ceai slab, gustat la scurt timp după ce s-a mâncat dulce, picant, uleios sau s-a băut suc , cafea, nu se va simţi  ceaiul deloc chiar daca e preparat corect. Prin ceai slab mă refer la ceaiurile din categoria alb , verde, galben şi oolong-uri uşor oxidate. Le zic slabe pentru că sunt mai delicate, nu din cauza efectului.

    În cazul unui ceai prost făcut sau de proastă calitate, lumea zice că trebuie să îşi educe simţurile.  Simţurile educate prin anumite nuanţe şi senzaţii, dar gustul de bază îl prinde oricine.   E un pic dificil la început să faci diferenţa între un ceai prost şi unul prost făcut.  Există ceai prost făcut bine şi ceai relativ ok făcut prost.

    Gustul e asemănător ca şi în cazul metodei gong fu, dar intensitatea nu. Ar fi important de menţionat că în cazul metodei Gong Fu pot folosi apă  între 80 – 95 grade Celsius, lucru care ar fi fatal în cazul metodei clasice.

  • Compania Ceaiului

    30/06/2011, postat in jurnal

    Motivul pentru care am scris puţin mai rar este Compania Ceaiului.  Am deschis compania  recent pentru a putea pune la dispoziţie mai uşor ceaiurile oferite de Canton Tea despre care am tot scris.  Sunt reseller oficial în Romania. Nu o sa fac reclamă agresivă aici pe blog pentru că nu e cazul.

    Acum că lucrurile încep să se aşeze, o să revin la oolong-uri. Din când în când,  o să mai postez anumite lucruri care le fac pentru magazin, cum ar fi acest filmuleţ de jos ( prezentare pentru ceainic de sticlă).


    Urmează înca doua filmuleţe, unul cu ceai verde şi unul cu ceai negru, acelaşi ceainic. Ar fi corect de menţionat că eu nu prea iubesc ceaiurile de flori chiar dacă se poate obţine un gust relativ placut. De fapt, îmi place doar ceaiul pur şi foarte rar mai beau ceva de genul ceai cu iasomie (care  e ok).

    Am avut mari gânduri dacă să pun sau nu pe magazin asta deoarece  sunt singurele ceaiuri din care eu  nu beau. M-am gândit că în cele din urmă, nu sunt pentru mine ceaiurile deci la început măcar, o să las şi ceaiuri de acest gen.