Mao Jian Black

16/10/2011, postat de Cha in ceai,hong cha

Acest ceai negru, luat puţin pe fugă, este foarte pe gustul meu. Nu ştiu detaliile de zonă şi nu am insitat să le aflu. Am gustat şi am plecat, dar cel mai probabil e din Yunnan. Mao Jian, e o tehnică de selecţie a frunzelor de ceai, acest lucru şi reputaţia magazinului m-au ajutat să aleg foarte repede.

Cât timp am fost plecat în Barcelona, acesta a fost ceaiul meu principal. L-am preparat folosind un gaiwan sau folosind un pahar de sticlă. Ceaiurile negre de această calitate sunt foarte greu de stricat, chiar dacă sunt preparate în pahar. Gustul rămâne dulce, chiar dacă ceaiul stă mai mult timp în pahar. Pentru asta, trebuie o cantitate destul de mică (faţă de gong fu).

Cel mai bun rezultat l-am obţinut folosind un yixing (asta acasă). Nu aş alege un mod anume de preparare pentru că rezultatele sunt diferite.

Ar mai fi de zis un lucru, care mie nu mi s-a părut relevant până acuma deoarece mi s-a părut normal.  Ceaiurile chinezeşti, nu se gustă cu vârful limbii, ci mai degrabă pe spatele limbii.  Ceştile mici te forţează oarecum să faci asta,  dar când bei din ceva mai mare , e foarte greu să încerci aşa.  Nu pot să vă zic exact cum să procedaţi, dar dacă sorbiţi zgomotos, ar trebui ca ceaiul să ajungă în spatele gurii.

Numarul 6

01/09/2011, postat de Cha in ceai,hong cha,jurnal

Încă un ceai din seria de mostre primite de la Tudor. Şi acesta este tot un ceai negru şi tot din Yunnan , după părerea mea. Seamănă cu un ceai pe care l-am avut , pe nume Feng Qing Dian Hong . ( Ca un short reminder Dian Hong e un nume dat ceaiurilor negre din Yunnan). Feng Qing e o fabrică , acesta nu trebuie sa fie neapărat de la aceeaşi, dar la gust şi forma e aproape identic.

P.S.  Găsesc foarte eliberator să gust ceaiuri despre care nu am alte informaţii decât frunzele lor.

Numărul 7

11/07/2011, postat de Cha in ceai,hong cha

Tudor Tuleasca,  care e posibil să se alăture acestui blog, mi-a trimis o serie de mostre săptămâna trecută (mulţumesc).   Ce e special la aceste mostre e faptul că nu au nume, doar numere.

Ei bine, am lăsat ultimele puerh-urle (vizibile după formă) şi am deschis ceva ce mă atrăgea din start şi simţeam că o să îmi placă. Un ceai care arată ca un Yunnan Gold. Dacă nu e Yunnan Gold ar trebui sa fie, asta e imaginea mea de Yunnan Gold ca şi gust, formă, culoare. E cea ce ziceam că e un ceai negru dulce.  Pe scurt, îmi place foarte mult. Presimt că mai sunt încă câteva mostre de ceai negru în ceaiuri ( unu anume mi-l doresc în mod deosebit)

Bateria aparatului nu m-a ţinut aşa că o sa fie doar o poză cu primele doua infuzii şi frunzele .

Bohea Lapsang

30/01/2011, postat de Cha in ceai,hong cha

Mânat de blogul lui Mihaela, scriu azi despre Lapsang Souchong, un ceai puţin controversat.  Se zice ca ori îl iubeşti ori îl urăşti, dar eu zic că acest lucru e determinat de numărul mare de ceaiuri false şi de proastă calitate  prezente pe piaţă. Un Souchong fals  de cea mai proastă calitate iţi va amorţii gura.

Lapsang Souchong înseamnă   sub-varietate de pe muntele Lap. De asemenea, ceaiul mai este cunoscut şi cu numele  Zeng Shan Xiao Zhong. Xiao Zhong ar fi o varietate de ceai roşu cu frunză mică (literar din felul mic), iar Zeng Shan se foloseşte pentru ceaiurile Wuyi, şi ar însemna ceva de genul cu adevărat de pe munte.  Wuyi face parte din provincia Fujian, patria  multor ceaiuri faimoase.  Ceaiul meu este vândut sub numele Bohea Lapsang, Bohea fiind un alt nume pentru Wuyi, dar în acelaşi timp denotă şi familia de ceaiuri din munţii WuYi.  Bohea a fost adăugat la nume pentru a evidenţia că majoritatea  Lapsang Souchong-urilor de pe piaţa sunt de fapt din alte regiuni.

Ca şi în cazul multor alte ceaiuri, numele nu mai are nici o importanţă la noi (şi e normal deoarece nu ştim chineză prea bine).  E important de reţinut că de obicei numele denotă regiunea şi tipul de ceai, dar din cauza noastră, a apărut o industrie a falsurilor. Cu alte cuvinte,  nici măcar importatorii de ceai nu au habar ce importă deoarece pe ei ii interesează doar să vânda. Aşa se explică ceaiurile de foarte proasta calitate sub nume celebre de la magazinele de ceai  mari. Totuşi, acest lucru nu o să mai reziste mult cred, deoarece consumatorii se educă. Cu toate astea, există ceaiuri nu chiar autentice, foarte bune, dar vândute cu acelaşi nume.

Trecând la gust,  mie mi se pare in continuare dulceag, ca toate ceaiurile roşii, doar ca nota de afumat face gustul puţin mai pronunţat, si nu acoperă nicidecum ceaiul.  În general il fac in gaiwan, deoarece în ceainic îşi va lăsa prea tare amprenta.

Din punct de vedere al efectului, acest ceai te încălzeşte foarte tare. Nu îl beau seara deoarece e foarte probabil să mă trezesc din cauză că îmi este prea cald.

Perle D’Ambre

11/01/2011, postat de Cha in ceai,hong cha

La multi ani tuturor  şi vă mulţumesc ca aţi fost alături de mine. Sper ca anul acesta să putem bea ceai împreuna, mai ales cu cei care comunic mai des  şi pe mail.

Am să încep anul cu un ceai care mie îmi place foarte mult, în engleză Red Pearls, un ceai negru din Taiwan. Ceaiul nu se găseşte aproape nicăieri deoarece e destul de nou şi are producţie destul de mică.  Acest ceai nici nu avea nume  până în 2007, când numele i-a fost ales tot prin intermediul unui blog de ceai.

Din informaţia care a ajuns la mine, ceaiul este făcut din cultivarul Luanze. Pe lângă că este făcut dintr-un soi de ceai destinat oolong-ului, este şi rulat ca un oolong apoi prăjit de  4 ori.

Gustul, ca să repet, îmi place foarte mult.  E dulce (dar altfel de dulce decât în cazul unui Yunnan) şi are note de scortişoară (care chiar se simte).

Sper să mai pot face rost dupa ce mi se termină stocul.

Ceaiuri noi

18/06/2010, postat de Cha in ceai,jurnal

In curand, o noua selectie de ceaiuri la Drumul Ceaiului ( pe Baba Novac nr. 16 ) din Cluj Napoca.  Eu nu am avut rabdare si am mers sa imi iau mai repede cateva.  Cred ca dintre toate, cel mai mult mi-am dorit niste Yunnan Gold, eu fiind mare amator de ceai rosu.

Din ele, primul pe care l-am incercat, cu oarecare frica, a fost Lapsang Souchong-ul (un ceai rosu afumat).  Zic cu oarecare frica, deoarece prima data cand am incercat acest ceai  l-am cumparat de la ********** , si era de foarte foarte foarte foarte proasta calitate. Imi amortea gura pur si simplu . De atunci, am fost foarte reticient sa imi mai cumpar ceai de genul. Totusi, intre timp m-am mai educat, am aflat ca acestea sunt de fapt foarte bune, doar cele de proasta calitate le strica reputatia. Eu credeam ca nu prea ai cum sa dai gres cu ceai rosu, oricat de proasta calitate e ceaiul pe care il vinzi. In cazul ceaiului afumat nu e chiar asa.  Oricum, dupa ce aseara am baut din nou, m-am vindecat de orice fobie. Ceaiul e foarte bun.   Acuma inteleg de ce Jin Jun Mei are la baza acelasi proces de fabricatie (doar ca nu se afuma). O sa scriu despre el cat de curand.  Si o sa scriu si despre cel de calitate foarte proasta, care e tinut in multe multe pungi in coltul ceaiurilor false (Pentru ca miroase foarte foarte tare, si poate afecta ceaiurile din jur).

Si ca sa revin pe fir, ceaiul l-am facut in gaiwan. In general , orice ceai nou il fac in gaiwan prima data. Candva, o sa scriu un post si despre asta.  Am avut grija sa pre-incalzesc gaiwanul si cescutele , iar apoi,vedeti in poze ce a urmat . Vara eu recomand acest ceai dimineata sau pe timp de ploaia, insa eu (de pofta) l-am facut seara. Nu din cauze de somn e aceasta recomandare, ci din cauza ca este un ceai puternic yang, adica te incalzeste.  Dupa caldura de peste zi, e mai potrivit un ceai cu proprietati mai racoritoare ( yin ) .

Buna dimineata

05/06/2010, postat de Cha in ceai,hong cha,jurnal

Inca un post cu mai multa poveste. Sau cel putin asa sper. De data asta o sa incerc sa descriu putin sentimentul , sau starea, pe care o am cand beau ceai.  Prin poze, o sa incerc sa arat detaliile  la care sunt atent cand beau ceai.

Ceaiul din poze este unul rosu, pe care l-am cumparat in  Hong Kong.  Imi place mult,  desi nu stiu exact ce fel e.  Domnul care vindea ceai nu vorbea engleza, iar eu nu vorbeam cantoneza.

Acest tip de ceai imi cade foarte bine dimineata si in zile mai reci. E o intreaga poveste despre alegerea ceaiului potrivit. Ceaiul, trebuie sa te armonizeze.  E adevarat ca ceaiul te si incalzeste cand iti e frig si te racoreste cand iti e cald, dar nu orice ceai as adauga.  Conteaza sa sti ce sa alegi. E vorba de armonizare. Un maestru nu isi va servi niciodata ‘cel mai bun ceai’ daca nu e momentul potrivit.

Eu, acasa, imi beau ceaiul stand pe podea. Imi e mai comod asa.  Stau cu spatele la perete si am geamurile in fata.    E mai relaxant asa. Nu ma pot relaxa daca am o usa in spate sau daca fac ceai in mijlocul camerei.   Sau intr-un loc unde trece lume tot timpul. E o intreaga teorie aici, dar despre asta povestim la un ceai.

Ceainicul l-ati mai vazut si prin alte posturi. Nu stiu daca voi v-ati saturat de el , dar eu il admir de fiecaredata. Are ceva anume, in special cand se ridica aburi de pe toata suprafata lui.  Il am de la Panko , de la Drumul Ceaiului , si e printre primele yixing-uri ale mele.  Fiind ceainicul meu dedicat ceaiului rosu, o sa il mai vedeti multa vreme de acuma incolo.

Bai Ling Gong Fu – varietatea Fu Ding Da Bai Cha

27/01/2010, postat de Cha in ceai,hong cha

Un ceai kung fu , de la Canton Tea Co . Acest tip de ceai neaparat trebuie facut folosind metoda gong fu cha , sau altfel nu veti obtine tot ce-i bun din el. E putin probabil sa cunoasteti acest ceai doar dintr-o infuzie.  Daca vreodata reusiti sa faceti rost de un ceai negru  (adica rosu ) chinezesc de calitate, neaparat sa faceti rost si de un serviciu de ceai, nu veti regreta.

Origine: Bai Lin, Muntele Tai Mu , Regiunea Fu Ding , Provincia Fujian
Recolta:  Primavara 2009
Grad : Top
Atitudine : 500 – 800 m
Varietate : Fu Ding Da Bai Cha
Certificare : Productie mica , direct de la fermier

Am facut o multime de infuzii din acest ceai, iar gustul lui s-a schimbat treptat. Nu am postat toate pozele, iar cele din galerie sunt din infuzii diferite (la care le-am uitat numarul) .

Reamintesc ca pentru ceai negru chinezesc , temperatura  apei trebuie sa fie foarte ridicata , aproape de punctul de fierbere (desi se poate cobori pana pe la 90 la unele, in functie de gust).  In nici un caz ceaiul negru nu trebuie sa fie amar, ci mai degraba dulce. Unele au note de afumat , si lemn , dar nici acelea nu sunt amare. Daca ceaiul negru pe care il preparati e amar , a fost lasat prea mult la infuzat , sau ati folosit prea mult ceai. De obicei timpul de infuzare e invers proportional cu cantitatea de ceai , pana la o limita.   De exemplu, pentru majoritatea ceaiurilor negre , eu infuzez maxim 10-15 secunde , si doar catre ultimele infuzii las mai mult. Acest lucru e valabil in stilul kung fu de preparare a ceaiului, unde ai o mai mare libertate.  Pentru stilul englezesc, se foloseste in general mai putin ceai , si timp mai mare de infuzare, dar si acela sa nu depaseasca un anumit timp ( e prea mare daca ceaiul e amar).

Daca vreti sa stiti mai multe despre ceaiurile negre chinezesti , gasiti un articol foarte bun aici .  Daca vreti sa cititi mai multe despre metoda de preparare kung fu, gasiti instructiuni aici.

Jin Jun Mei

01/01/2010, postat de Cha in ceai,hong cha

Unele din cele mai bune ceaiuri negre pe care le-am baut. Este ceaiul pe care l-am ales sa inchei 2009. Se pare ca in acest an am preferat cel mai mult ceaiurile negre, iar acesta , a fost printre cele mai bune din ele.

Ceaiul provine din Fujian ,din muntii Wuyi , si de data asta stiu si numele gradinii : Zengshan.   Nu mi-am permis sa imi cumpar mult ceai de acest fel, dar  putinul care  l-am avut si-a meritat fiecare banut.

Este cu adevarat un ceai kung fu, gustul sau a inceput sa scada (usor) doar dupa 5-6 infuzii.  In poze acest lucru se poate observa prin culoarea ceaiului. In total am facut unsprezece infuzii , si as mai fi facut , dar deja insistam prea mult .

Zambetul Concubinei

17/12/2009, postat de Cha in ceai,hong cha

Promit ca voi scrie mai mult despre acest ceai rosu. Ce pot sa va spun e ca e mai mult decat excelent , si se produce in cantitati destul de mici. Pretul pe 10 grame a fost foarte mare , dar s-a meritat .