Cum facem sheng puerh (verde) intr-un bol

12/07/2010, postat de Cha in ceai, preparare, puerh

Cred ca aceste e cel mai simplu mod de a face ceai. Nu aveti nevoie decat de un ceai , preferabil sheng puerh (verde) tanar,  un bol mare si apa care tocmai a fiert.

Mai demult, acesta era singurul mod in care se facea ceai, iar in unele zone rurale din China, inca se mai face doar asa.  Folosind acest mod, frunzele au tot locul de care au nevoie pentru a se desface. Raportul dintre apa si frunze este mai mic decat in cazul in care folositi un yixing.  Pentru  un sheng puerh tanar, nota de amarui care poate aparea la primele infuzii in stil gong fu dispare de tot, iar la schimb, primiti o bautura delicata care parca isi schimba gustul cu fiecare inghititura.  Pe langa asta, frunzele iti ofera un mic spectacol, ele miscandu-se in vas pana in momentul in care se desfac si se aseaza pe fund.

Am zis deja ce aveti nevoie pentru a prepara ceai in felul acesta. Mai aveti doar grija sa turnati de jur imprejurul bolului (pe interior),  si nu direct pe frunze. De asemenea,  nu veti  obtine acelasi gust folosind doua boluri diferite (Am testat asta si cu oameni care nu beau ceai de obicei, ca sa nu ma mint singur ).  Eu cel mai bun rezultat obtin folosind acest bol japonez, care e mai vechi decat mine si despre care o sa scriu poate candva. Oricum, facand ceai in diferite boluri e un bun experiment. O sa intelegeti ce mult conteaza natura vasului in tot acest proces.

2000 Yong Pin Hao “Yi Wu Zheng Shan”

07/07/2010, postat de Cha in ceai, puerh

O turta sheng puerh ( verde), pe care am cumparat-o de la Yunnan Sourcing .  Deoarece e foarte greu de ales online acest tip de ceai, l-am rugat pe Scott ( al cui e magazinul), sa ma ajute sa aleg.   O am de aproximativ un an, dar abia recent m-am obisnuit cu ea.

Acest tip de ceai e destul de dificil de facut, daca nu ai o idee despre cum ar trebui sa fie la gust.  Mai ales daca de abia intri pe segmentul puerh . In ultimele dati, de fiecare data cand l-am facut am zis : “Aha!Asa se face!” . Am obtinut multe rezultate bune, dar nu o experienta consistenta. La inceput. Acum mi destul de familiar,  dar si din cauza ca experienta mea s-a imbogatit din mai multe parti.

Am facut acest ceai in diferite ceainice, in diferite locuri si cu diferite cantitati. A trecut aproape un an pana cand m-am incumetat sa scriu despre el.  Oricum, acum stiu sa il fac in mai multe feluri.  Odata, am prajit  o bucata pentru cateva minute, apoi  am fiert-o timp de opt minute.  Ceaiul a iesit rosu, cu un gust destul de diferit, chiar daca caracterul (cum il simti) e acelasi. ( O sa scriu candva despre acest mod de a face puerh )

Poza de deasupra e de prima data cand am facut acest ceai.  Am folosit ceainicul gresit. Categoric. Peretii acelui ceainic sunt prea subtiri si este prea plat pentru acest tip de ceai. Candva, o sa scriu si povestea acelui ceainic, care a fost foarte obraznic pana la momentul cand i-am gasit ceaiul potrivit.

In timp, am experimentat cu mai multe ceainice, inclusiv cu acesta, si am obtinut rezultate mult mai bune. Desi mi-ar placea sa folosesc ‘dragon egg’-ul pentru acest ceai, acela ramane pentru shu puerh. Pentru sheng puerh va ramane ceainicul din pozele de mai jos.

Intr-una din dati, l-am facut in gaiwan, cu o cantitate foarte mica de ceai.  Rezultatul, a fost foarte diferit fata de ce ma asteptam.  Gustul si efectul, a fost diferit, semanand foarte putin cu ce obtin din ceainic.   O sa scriu candva si despre asta.  Cu aceasta ocazie, va recomand tuturor un gaiwan, daca nu aveti deja. E un instrument foarte versatil si comod.

Vendor description

This tea cake is pressed from naturally growing (wild arbor) trees that are 100 to 200 years of age. The tea is entirely first flush of Spring 2000 (end of March), the kill-green process (sha qing) was done in woks (small batch) and is stone-pressed with a heavy stone press. After compression the tea was dried naturally without baking to preserve its natural state.

The brewed tea is thick and sweet, the liquor color is a deep gold color. An excellent hand-processed Yi Wu tea from a natural setting! This is one of Yong Pin Hao’s first productions and is arguably the best tasting Yi Wu tea I have ever sold! The leaves are solid and heavy, mostly whole leaf/bud sets. The aroma is incredibly complex and aromatic. The flavor is thick and satisfying with so many different levels to it and a sweet finish.

A moderately pricey cake but if you figure 7 grams per session (using 100ml pot or gaiwan), you could get 57 sessions out of this cake. Well worth it for lovers of high quality aged Yi Wu.

Net Weight: 380 grams per cake

Ingredients: Yi Wu Mountain (Mengla) sun-dried Yunnan Large Leaf varietal tea Produced by Yong Pin Hao Tea Factory.

Ceaiuri noi

18/06/2010, postat de Cha in ceai, jurnal

In curand, o noua selectie de ceaiuri la Drumul Ceaiului ( pe Baba Novac nr. 16 ) din Cluj Napoca.  Eu nu am avut rabdare si am mers sa imi iau mai repede cateva.  Cred ca dintre toate, cel mai mult mi-am dorit niste Yunnan Gold, eu fiind mare amator de ceai rosu.

Din ele, primul pe care l-am incercat, cu oarecare frica, a fost Lapsang Souchong-ul (un ceai rosu afumat).  Zic cu oarecare frica, deoarece prima data cand am incercat acest ceai  l-am cumparat de la ********** , si era de foarte foarte foarte foarte proasta calitate. Imi amortea gura pur si simplu . De atunci, am fost foarte reticient sa imi mai cumpar ceai de genul. Totusi, intre timp m-am mai educat, am aflat ca acestea sunt de fapt foarte bune, doar cele de proasta calitate le strica reputatia. Eu credeam ca nu prea ai cum sa dai gres cu ceai rosu, oricat de proasta calitate e ceaiul pe care il vinzi. In cazul ceaiului afumat nu e chiar asa.  Oricum, dupa ce aseara am baut din nou, m-am vindecat de orice fobie. Ceaiul e foarte bun.   Acuma inteleg de ce Jin Jun Mei are la baza acelasi proces de fabricatie (doar ca nu se afuma). O sa scriu despre el cat de curand.  Si o sa scriu si despre cel de calitate foarte proasta, care e tinut in multe multe pungi in coltul ceaiurilor false (Pentru ca miroase foarte foarte tare, si poate afecta ceaiurile din jur).

Si ca sa revin pe fir, ceaiul l-am facut in gaiwan. In general , orice ceai nou il fac in gaiwan prima data. Candva, o sa scriu un post si despre asta.  Am avut grija sa pre-incalzesc gaiwanul si cescutele , iar apoi,vedeti in poze ce a urmat . Vara eu recomand acest ceai dimineata sau pe timp de ploaia, insa eu (de pofta) l-am facut seara. Nu din cauze de somn e aceasta recomandare, ci din cauza ca este un ceai puternic yang, adica te incalzeste.  Dupa caldura de peste zi, e mai potrivit un ceai cu proprietati mai racoritoare ( yin ) .

Yunnan Chitsu Pingcha

14/06/2010, postat de Cha in ceai, puerh

Acesta este un post mai tehnic despre o turta din Hong Kong,   pe care am cumparat-o in iarna. Desi initial nu am vrut sa dau mai multe detalii despre turta, m-am razgandit.

O sa insist un pic pe numele acestei turte, explicand fiecare parte. In esenta e la fel de simplu ca si cum ai zice  “ceai verde din Yunnan” .  Primul cuvant, Yunnan, e regiunea din care face parte.  Pentru orice tip de ceai chinezesc, originea e foarte importanta. Unele tipuri de ceai se produc doar in anumite regiuni, iar unele regiuni sunt faimoase pentru anumite tipuri de ceai. Aceasta regiunie este faimoasa pentru puerh. Dupa cum stim, ceaiul puerh e un ceai fermentat, fiind o categorie aparte de ceai.

Chi Tsu . Partea asta se gaseste scrisa in mai multe feluri, dar in esenta denota un ceai post-fermentat presat, parte dintr-o serie de 7 Pingcha (bingcha)  .  Fiecare turta are 375 grame, iar toate impreuna cantaresc 2.5 kg.

Pingcha . Mai des intalnit ca si bingcha, denota ceai presat sub forma de discuri.  In engleza are numele “Cake Tea”, in limba noastra s-ar traduce “prajitura de ceai”.

In descriere mai apare si numele de Yuancha .  Acesta e un sinonim pentru bingcha,  si in general se foloseste pentru ceai care nu este oxidat (oxidarea e un proces diferit de cel de  fermentare,dar nu insist in acest post).

Dupa nume imi dau seama ca a facut parte dintr-o serie de 7 discuri ( 7 sons), probabil aceasta fiind ultima ramasa. Vanzatorul imi zicea ( de fapt mi-a scris) ca e din 1993. Dupa cum ziceam e un shu puerh (gatit), dupa cum o sa vedeti si in poze.  Mi se pare ciudat ca are traducere si in engleza, deoarece boom-ul cu puerh a inceput un pic mai tarziu de 1993. Probabil descrierea a fost adaugata dupa.

Mai adaug ca desi pare un fel de “wow”, acest tip de ceai este foarte comun (ma refer la puerh in general)  . Pare mai special pentru ca la noi e  rar si lumea nu e educata in aceasta privinta. Bineinteles, unele turte valoreaza foarte mult, dar la fel si alte ceaiuri.  Initial credeam ca e singurul care imbatraneste si singurul care se preseaza, dar nu e chiar asa.  Odata cand o sa imi adun toate gandurile legate de asta o sa scriu un post mai detaliat.

Mai jos se observa cum scade culoarea. Gustul scade pe masura. Desi v s-ar putea parea ca de la infuzia 6  ar fi cam slab, unele persoane prefera ceaiul puerh in acel fel, deoarece il considera prea intens altfel.  De asemenea, in caz ca nu il preparati calumea, folosind o temperatura prea joasa, sau prea putin ceai,  culoarea ceaiului va arata cam ca de la infuzia 7 incolo.

P.S.: Acum cred ca intelegeti de ce shu puerh este numit ceai negru de catre chinezi.

Ripe puerh, 1993, Hong Kong

02/06/2010, postat de Cha in puerh

( Update: Scuze daca ati primit  in mail din nou postul, dar l-am sters din greseala si l-am adaugat din nou )

Am luat turta de mai jos din Hong Kong, de la un magazin  care nu avea nici un vorbitor de engleza. Cum nici eu nu inteleg cantoneza, ne-am inteles de minune. Cu un pix si o foaie am aflat ca aceasta turta e din 1993. Pe langa turta am mai  cumparat un tie gua yin foarte bun si un ceai rosu (iar) foarte bun. Ar fi fost frumos daca ar fi avut si ceainice de calitate, dar desi erau yixinguri, si aratau a ce trebuie,  nu curgeau prea frumos.

Turta are o descriere si in engleza, dar o sa scriu alta data despre asta.   Deocamdata vreau sa va dau un ’simt’ al ceaiului nou.  Daca ati mai citit articole pe blogul meu, sau sunteti pasionat ca si mine, deja stiti ca fiecare ceai e cam altfel.  Nu prea poti sa le compari. Din acest motiv, fiecare ceai nou vine cu un pic de emotie.  Cu timpul, incepi sa ai unele asteptari,  judecand dupa ce sti deja, dar o doza de  emotie tot ramane (  la ceaiurile mai rare sau mai scumpe tremuri de-a dreptul ).

Ca de obicei,  ceaiurile vechi au ceva anume. Nu pot explica clar in cuvinte, ar trebui sa incercati. Acest tip de ceai merge bine pe vreme ploiasa sau diminetile racoroase. Cel putin pentru mine.

De obicei nu folosesc cantar, si nu sunt foarte strict in preparea anumitor tipuri de ceai. Experienta se aduna, si a face e mai important decat masuratorile. Creierul tau inregistreaza, si fara masuratori exacte. Se numeste a cunoaste ceaiul. Totusi, de referinta, de data asta am vrut sa masor cantitatea folosita. Eram curios.

O parte din ceai am prajit-o, o sa scriu in alt post despre asta, pentru ca nu am apucat sa fac poze. E un alt mod de a face puerh (si de a arde covorul daca nu esti atent).

Nu cred ca e necesar sa amintesc numarul de infuzii (litri intregi), deoarece nu se prea poate cumpara un ceai exact asa, deci referinta nu stiu daca ajuta.

Ca si o paranteza, niste cunoscatori ai ceaiului incep sa creada ca varsta puerh-ului nu era asa importanta in trecut. Cu alte cuvine, dupa ei, e foarte probabil ca ceaiurile puerh sa fie vechi pentru ca au ramas nevandute. Dar, pe langa aceasta turta, am mai primit una cadou din alta parte. Acea persoana mi-a zis sa il beau “neaparat cand are 10 ani”.   Cred ca cei din prima categorie se refera la shu (ripe) puerh, deoarece shen ( raw) puerh are un gust amar cand e tanar, si tot mai dulceag pe masura ce imbatraneste. Am cateva turte de diferite varste, asa ca pot sa afirm asta.  De altfel tehnica de imbatranire accelerata pentru shu puerh a fost inventata pentru a simula conditiile de imbatranire a  unui shen puerh, deci cel mai probabil se refera la shu (ripe) puerh. Oricum, asta era numai o paranteza.

Si in ultima ordine de idei, cei care vor sa vina la #teatweetmeet-uri,  daca  cumva va trage cu ochiul un ceai de pe blog, dati de veste . Va multumesc subscriberilor noi, stiu ei care sunt.

Numai bine.

Wild puerh – II

29/03/2010, postat de Cha in ceai, puerh

Am postat mai demult un post despre un wild puerh cumparat de la un comerciant local ( Panco de la Drumul Ceaiului ) .  Astazi, acelasi puerh, dar intr-un ceainic adecvat, despre care voi scrie intr-un post separat.

Folosind acest ceainic, gustul si culoarea sunt mult mai pronuntate, iar numarul de infuzii aproape se dubleaza. M-am oprit cu pozele la 10 infuzii . In aceasta tura am folosit mai putin ceai, drept urmare culoarea a scazut mai repede. De obicei , se poate adauga o bucatica mica de puerh cand se intampla acest lucru, dupa care ceaiul e reimprospatat.

In caz ca  nu stiti cum se prepara puerh-ul , puteti revedea acest post . Pe scurt ,  aveti nevoie de apa clocotita si un ceainic care retine cat mai mult caldura.  Prima infuzie se tine pana la un minut si se arunca, apoi se prepara infuzii de 10-20 secunde. In caz ca ati lasat prea mult si devine amar , diluati infuzia cu apa fierbinte. Pe masura ce creste numarul infuziilor, cresteti si timpul de infuzare.

Nota: In timp, am obtinut rezultate mai bune si cu gaiwan-ul (cu unul cu pereti mai grosi) si cu o cantitate mai mare de ceai.

Despre puerh, episodul 1

28/12/2009, postat de Cha in ceai, puerh

Incerc sa organizez informatia despre puerh, iar cel mai simplu mod de a o face e scriind un post despre asta.  Sincer mi-a fost un pic teama sa ma apuc de acest subiect, dar tot mai multa lume ma intreaba, asa ca e momentul sa completez aceast gol.

Numele puerh vine de la regiunea Pu’er , din provincia Yunnan.  Cautand pe net sau prin carti, veti gasii mai multe variante de scriere , printre care puer, puerh , pu’er ,pu’erh , pu-er , etc. Toate se refera la ceaiul de tip puerh , romanizarea nu e asa importanta.   Mai nou, ceaiul puerh se produce si in alte provincii, cum ar fi Guangzhou, care desi poate fi de aceeasi calitate , nu este considerat puerh de unii , deoarece nu e produs in Yunnan.

Ceaiul puerh se produce din varietati de   Camellia sinensis care au frunze mai mari,  in special din arbori mai batrani, unii vechi de peste o mie de ani.   El se poate cumpara fermentat sau gatit (shu) si verde sau viu (sheng). Puerh-ul viu este apropiat ceaiului verde, pe cand  cel gatit are un gust aparte, ce nu poate fi asemanat cu alta categorie. La amandoua, gustul evolueaza de-a lungul timpului,  cel viu ajungand dupa ani buni de zile similar celui gatit . Diferenta majora intre cel gatit si cel viu imbatranit natural este ca la primul procesul de imbatranire a fost accelerat  in conditii de mediu controlate.

Spre deosebire de majortitatea ceaiurilor, care trebuie consumate imediat dupa achizitie, ceaiul puerh poate fi consumat la ani de zile dupa achizitie. Dupa cum am zis deja, acesta imbatraneste , gustul lui schimbandu-se de la un an la altu. Cele mai scumpe ceaiuri sunt puerh-uri vechi , unele de peste 50 de ani.  Iubitorii de ceai care isi permit platesc mi de euro pe cateva grame din aceste ceaiuri.

Pe langa fermentat sau viu, ceaiul puerh se mai poate impartii in ceai varsat sau presat.  Despre cum se produce,  si despre tipurile de ceai presat voi scrie in postul urmator.

Noul meu ceainic pentru puerh fermentat

24/12/2009, postat de Cha in instrumente, jurnal, puerh

Unul din ceainicele mele noi. Acesta este dedicat puerh-ului fermentat. Nu o sa va plictisesc cu detalii acum .  O sa mai auziti de acest ceainic .

4 noiembrie , kung fu , puerh

05/11/2009, postat de Cha in ceai, jurnal, puerh

In general kung fu inseamna  multa munca.  Ceaiul kung fu nu e o exceptie.  Sa descriu  de fiecare data procesul , ar fi plictisitor , si o pierdere de timp pentru toti.  Asa ca de data asta va las cu niste poze.

In poze , puteti observa noua mea plita electrica (pentru oameni care nu se grabesc). Ceaiul este un puerh verde din 2008.

Puerh salbatic

03/08/2009, postat de Cha in ceai, jurnal, puerh

Puerh salbatic (wild). Sincer va trebui sa citesc si sa intreb mai mult despre acest tip de puerh, deoarece nu prea stiu prea multe despre el, deoarece multe puerh‘uri se fac din arbori salbatici, deci mai trebuie sa fie ceva  legat de denumirea ‘salbatic‘(sau nu).

Oricum , dupa cum veti vedea in poze arata interesant, iar tipul acesta de puerh  (ma refer la forma) este usor de tinut  si transportat. Ca si gust , imi aduce aminte de un puerh gatit (eu prefer cel vede mai mult, sau imbatranit natural). Cand vine vorba de puerh gatit (ripe puerh), am grija sa nu fac infuzii foarte lungi , din motive de gust personal.  Am transpirat gramada in timp ce am baut acest ceai si cred ca ar fi mers mai mult de 12 infuzii , dar de la infuzia 7-8 gustul era deja  mai slab. Oricum , acesta e un ceai care e bine sa il bei de-a lungul catorva ore, deoarece iasa prea multe infuzii sa il bei deodata.

Dupa cum vedeti in ultima poza , frunzele nu s-au desfacut complet. Sunt curios daca asa trebuie sau trebuie procedat intr-un anume fel. Un puerh normal se desface pe la a 4-a, 5-a infuzie. Dupa ce am terminat cu infuziile, am lasat de curiozitate ceaiul cam 5 minute in apa clocotita , si tot nu s-a desfacut. Ciudat. Poate trebuie rupt in bucati inainte. O sa intreb si o sa zic. Oricum gustul e ok .